Viata moderna ne-a ajutat sa intelegem, sa invatam si sa planificam mai mult ca oricand.
Am progresat si, hai sa fim sinceri, cei mai multi dintre noi ne-am format obiceiurile si asteptarile dupa un model digital—unde totul merge cu viteza unui procesor. Click. Enter. Gata treaba! Asa… ca prin magie. Dar apoi, vine viata reala, si ne dam seama ca nu totul functioneaza asa.
Chiar si atunci cand STII exact ce ai de facut,pana nu FACI efectiv acel lucru—fizic, constant, clar, critic si cu implicare—nu se intampla nimic.
Si aici incepe partea grea: Ai nevoie de rabdare. Sa ramai concentrat. Sa iti impui limite, sa rezisti tentatiei de a te distrage, sa mergi mai departe chiar si cand nu ai chef, cand e greu, sau plictisitor.
Pana apare practica…prima care apare, e frustrarea!
Vorbesc din experienta. Eu sunt o planificatoare!
Planific atat de bine incat, multa vreme, am crezut ca planul perfect inseamna ca treaba e ca si facuta. Nu mergea? Planificam mai bine! Iar si iar!
Pana cand am fost nevoita sa recunosc un adevar simplu, dar incomod: Toata planificarea din lume nu inlocuieste ACTIUNEA, si toata stiinta din lume nu pune nimic in MISCARE. Singurul lucru care ne duce mai departe este faptul ca FACEM.
Nu ca speram.
Nu ca stim.
Nu ca avem intentii bune.
Asa ca—nu fi ca mine!
Data viitoare cand iti bifezi un task mental, opreste-te si intreaba-te: Chiar l-am facut?
Pentru ca daca nu e dus la capat fizic, ramane doar o idee frumoasa.
Cultiva rabdarea astfel vei inlocui „Stiu” cu „Fac”.